Ţigara este alcătuită dintr-un tub cilindric de hârtie, cu o lungime mai mică de 10 cm şi mai subţire de 10 mm, umplut cu tutun mărunţit care este consumat de fumător. De fapt, ţigările disponibile în comerţ nu conţin doar tutun, acesta fiind amestecat cu o importantă cantitate de aditivi pentru a provoca dependenţă, a menţine standardele producătorului, a intensifica gustul tutunului, a-i prelungi termenul de valabilitate şi a schimba calităţile organoleptice ale fumului. Tutunul dinţigările de calitate inferioară este amestecat cu pudra reziduală care provine din mărunţirea nervurilor frunzelor de tutun. În general, ţigările disponibile în comerţ conţin un filtru din acetat de celuloză sau din bumbac, menit să filtreze gudronul. Ţigările pot fi de asemenea rulate manual, dar efectul lor va rămâne la fel de nociv.
Tutunul era iniţial mestecat sau inhalat pe nas, iar ţigările nu erau destul de cunoscute în Occident înaintea Războiului din Crimeea. Au început să se răspândească la începutul secolului XX. Industria tutunului produce în jur de 5500 de miliarde de ţigări pe an, care sunt consumate de cei aproximativ 1,1 miliarde de fumători din lume. Efectele nocive ale tutunului s-au intensificat în ultimii zeci de ani din cauza aditivilor chimici cu care producătorii îl amestecă, pentru a favoriza asimilarea nicotinei şi mai ales a amoniacului de către organism, fapt care permite instalarea rapidă a dependenţei.
Datorită substanţelor toxice şi iritante care intră în compoziţia lor, ţigările sunt la fel de periculoase atât pentru fumători cât şi pentru nefumători; consumul lor provoacă dependenţă şi poate cauza boli precum cancerul, bronşita cronică sau accidente cariovasculare.
Campania europeană „HELP” împotriva fumatului vă pune la dispoziţie numeroase informaţii despre fumat si sprijinul necesar pentru a renunţa.
|
